Daniel – Noi vom continua lupta

Daniel, lupta ta nu a fost in zadar! Noi vom continua lupta. Ii vom ajuta pe cat mai multi sa se bucure de viata.

Sufletul ne este îndurerat. Vineri, 18 mai 2012, Daniel ne-a părăsit. Nu a făcut-o insă fără să ne lase cadouri inestimabile, fără să ne fii invățat pe fiecare in parte câte ceva. Lui i se datorează site-ul, pe care puteți găsi informații utile. Datorită lui luni, 14 mai, s-a semnat contractul de creare a secției de transplant de la Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti (SUUB).

În descrierea sa, spunea că vroia sa ajute pacienții….cred că sunteți toti de acord că a reusit acest lucru. Foarte mulți îi citeau blogul si urmăreau sfaturile sale.

A participat până la ultima suflare la coordonarea online a asociației și la proiectele acesteia.

Sper sa fim demni de încrederea pe care ne-a acordat-o și de acolo de sus să fie mândru de realizările noastre.

Cu toată stima, respectul si dragostea, colegii săi de la ARIL.

5 comentarii la „Daniel – Noi vom continua lupta”

  1. Nu pot sa cred!A fost singurul, care a stiut sa ma incurajeze in cele mai crancene momente ale vietii la aflarea vestii infricosatoare! A stiut cum sa ma faca sa lupt cu indiferenta, cu nestiutorii unei boli care ucide dar care nu se transmite, cu birocratia, cu tot ce inseamna INCHIDERE. (Si cred ca aici am spus aproape tot). Lui ii datorez azi, optimismul de a merge mai departe, de a vedea in jurul meu in primul rand copiii mei cum cresc, familia si atat. Prietenii…din cei putini, au ramas incet, incet foarte putini, dar mi-am facut in Daniel si in altii ca noi – speciali – adevarati prieteni.Lui ii datorez azi – VIATA! Iti multumesc Daniel de acolo de Sus de unde esti, si nu uita ZAMBESTE! Dumnezeu va avea grija de tine, asa cum ai avut grija de noi toti care te-am cunoscut. Dumnezeu sa te ierte si sa ne veghezi in continuare cu lumina! Nu te voi uita niciodata!

  2. Daniel a plecat si a lasat un gol imens. Este greu de crezut….si sigur nu va putea fi inlocuit sau actionat ca si cum nu ar fi fost….cred ca singura solutie este sa ne gandim ca el nu a existat in zadar, ca ceea ce a inceput trebuie continuat. Toti ii datoram cate ceva….asa ca haideti sa ducem faclia mai departe ca macar de acolo de sus, sa fie mandru de noi ,iar fiul lui sa vada roadele a tot ceea ce tatal sau a facut bun pe lumea asta.

  3. Daniel a fost cel care cu optimismul lui incredibil m-a facut sa cred ca mai exista sanse, ca pot castiga lupta.Am 7 luni de la transplant si pot spune ca am castigat multe batalii si toate acestea le datorez si lui Daniel, atunci cand era mai greu intram pe blogul lui pentru o portie de optimism si incredere.

  4. Daniel este un simbol pentru multi dintre noi. Este important ca lupta lui sa fie continuata de noi. Trebuie ca fiecare sa lupte pentru viata, si sa incerce sa ii ajute apoi pe ceilalti care au nevoie de incurajari, dovedindu-le ca se poate invinge totusi aceasta boala si ca nici un efort nu este in zadar. Este foarte important parcursul si lectiile invatate din aceasta experienta.

Comentariile sunt închise.